Semnal îngrijorător în economie: termenele de plată a facturilor cresc până la 150 de zile și determină accelerarea insolvențelor

Sunt câteva motive principale care au determinat creşterea numărului de insolvenţe comerciale în primele patru luni ale acestui an, semnalată de datele publicate pe site-ul Oficiului National al Registrului Comerţului.
Din cauza accesului tot mai redus la creditul bancar, companiile au apelat la o altă formă de finanţare numită creditul furnizor. Adică plătesc facturile cu o întârziere de până la 120-150 de zile faţă de scadenţă şi câştigă timp pentru a-şi achita datoriile. Este însă o sabie cu două tăişuri, pentru că nici ele nu mai încasează la timp banii pe care se bazau. Ceea ce le scade lichidităţile, în condiţiile în care firmele româneşti sunt oricum slab capitalizate şi se bazează mai mult pe capital atras de la bănci şi furnizori, în loc de aportul acţionarilor.

Se intră astfel într-un cerc vicios. Companiile se extind, în ciuda lipsei finanţării care le-ar asigura independenţa financiară, şi intră în blocaj. Întârzierile la plată se acumulează. Încasările întârzie. În plus, dacă nu plătesc taxele la stat, riscă să se trezească cu conturile blocate. În acel moment, un furnizor care nu mai are rabdare să aştepte sau care este, la rândul lui, presat să facă alte plăţi, solicită intrarea în insolvenţă a partenerului care îi este dator.
„Aşa sunt declanşate circa 85% dintre insolvenţe. Este o creştere clară, semnalată şi de statistici. Falimentele vor continua să se întâmple la un grad ridicat şi nu văd o ameliorare imediată,” a declarat pentru G4Media.ro Cristian Ionescu, chairman şi acţionar la Instant Factoring şi fost preşedinte al Coface România. „Este un semnal de alertă la ce se va întâmpla în viitor, în următoarele 12-18 luni, când va apărea şi o corecţie economică,” spune el.

Părerile sunt impărţite. Andreea Cionca Anghelof, managing partner la Casa de Insolvenţă Transilvania, este de părere că mărirea cu 17% a numărului de insolvenţe raportat la perioada ianuarie-aprile nu este îngrijorătoare. Cel mai probabil se va mai echilibra din diferenţa per total an comparativ cu anul trecut, întrucât nu sunt schimbări legislative majore sau specifice unui sector anume de activitate care să influenţeze decisiv.
Mai relevant este însă, în opinia ei, faptul că în aceeaşi perioadă au intrat în insolvenţă 79 de companii de impact, comparativ cu 52 anul trecut. Acestea sunt companiile care au active de 1 milion de euro. Sunt aproximativ 23.000 de astfel de firme în România, adică doar 3% din totalul tuturor companiilor înregistrate.

Alte două motive pentru creșterea numărului de insolvențe sunt scăderea accesului la creditul bancar și blocarea conturilor ca urmare a neplăţii taxelor de stat.
Sunt două soluţii care ar fluidiza sistemul. Prima porneşte de la exemplul industriei alimentare care, până acum 12-18 luni, s-a confruntat cu mari probleme de încasare. Parlamentul a adoptat în iunie 2016 Legea Supermaketurilor, care obligă marii retaileri să plătească facturile la 7 zile pentru fructe și legume proaspete și la 30 de zile pentru restul produselor. „Dintr-o data, industria alimentară nu mai are probleme. Crește. Nu mai au nevoie de finanţare, facturile se încasează la timp,” spune Ionescu.

A doua ar fi ca acţionarii companiilor să încerce să scadă presiunea asupra businessului fie crescându-şi contribuţia ca acţionar, fie făcând rost de cash prin vânzarea unor active care nu reprezintă activitatea de bază, cum ar fi cele imobiliare. S-ar diminua astfel fenomenul existent care creşte vulnerabilitatea firmelor la majorarea costului de finanţare şi amplifică riscul de contagiune dintre companii.
Distribuie prietenilor
Multumim!

loading...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *